De ce Fizica...

Fizica descrie universul de la cel mai mic fragment al sau - cuarcul, guverneaza lumea ce o percepem prin simturile noastre, putandu-ne baza pe legile acesteia pana la stele si galaxii.

Radacinile fizicii se afla in antichitate, insa, abia in secolul 17 prin experimente sistematice Johannes Kepler, Galileo Galilei si Isaac Newton au putut formula matematic legi fundamentale ce reprezinta si astazi bazele fizicii clasice.

La sfarsitul secolului 19 a inceput intelegerea structurii electronice a materiei. Joseph Thompson a descoperit in 1897 electronul, prima particula ce nu poate fi divizata. La inceputul secolului 20 Albert Einstein a revolutionat viziunea noastra despre spatiu si timp prin teoria sa relativista. Impreuna cu Max Planck au descoperit fotonul ca particula elementara a luminii. Werner Heisenberg, Erwin Schroedinger, Paul Dirac si Wolfgang Pauli au rezolvat problema dulaismului particula-unda prin dezvoltarea teoriei cuantelor. Aceste descoperiri marcheaza inceputul fizicii moderne a secolului 20.

De atunci fizicienii descopera noi fenomene spectaculoase si legi ale naturii. Obiectele de cercetare ale fizicii se afla deseori mult in afara experientelor noastre cotidiene. Mai devreme sau mai tarziu cunostintele dobandite determina viata noastra, fizica fiind astfel parte a culturii.

Multe descoperiri contemporane sunt marcate puternic de folosirea metodelor fizice. Exemple ar fi, descifrarea structurii acidului deoxiribonucleic (ADN), a secventelor in genomul uman, tomografia sau energia nucleara. Fizica este de neinlocuit in activitatea de cercetare a disciplinelor legate de stiintele naturii si cele ingineresti, aceasta fiind fundamentul tehnicilor moderne. Astfel, transistorul semiconductor, descoperit in urma cu 50 de ani, a schimbat intrega tehnica electronica. Prin acesta si alte componente semiconductoare, prin miniaturizarea circuitelor electronice integrate a fost posibila dezvoltarea tehnologiei de calcul si de comunicare moderna.

Si la inceput de secol 21 fizicienii cerceteaza probleme de baza nu doar in fizica, ci si in domeniul chimiei, tehnicii si intr-un aport in crestere in cel al biologiei si medicinii pentru cunoasterea proceselor elementare biofizice. Domeniul deschis cercetarii fizicii spectaculoase este imens. De exemplu cercetarea celor mai mici structuri cu diametre de cativa nanometri, compuse din cativa atomi sau molecule va duce in nanotehnologie la numeroase noi aplicatii tehnice. Metodele matematicii fizice au rolul de a descrie procese dinamice si de structurare complexe. In fizica supraconductorilor la temperaturi inalte se fac in continuare cercetari, ce ar putea reduce pierderile in transportul energiei electrice. Fuziunea nucleara controlata ramane una din cele mai ambitioase proiecte de cercetare ale fizicii. Cercetarea cosmosului, de exemplu prin telescoape Roentgen, va imbogati cunostintele noastre referitoare la originea, structura si dinamica cosmosului. Experimente si dezvoltari teoretice vor duce la o noua intelegere a componentelor elementare a universului si la o descriere unitara a fortelor fundamentale din natura.

Fizica a fost, ramane si va fi si in viitor o stiinta fundamentala a naturii, parte pregnanta a culturii noastre si fundament al tehnicii.

Fizicienii urmeaza de regula cariere in cercetare sau in institutii educationale. Studiului fizicii dezvolta o gandire analitica, necesara pentru rezolvarea in mod individual si sistematic a problemelor noi. Rezolvarea problemelor complexe exerseaza gandirea sintetica - sinteza a ceea ce este esential pentru gasirea solutiei optime. Astfel, absolventii de Fizica, prin aptitudinile si competentele pentru probleme noi sau complexe, sunt atrasi si in domeniile de activitate ale institutiilor finaciare, de brokeraj sau de administratie.

dupa Rudolf Moessbauer, Muenchen 2002